Dumitru Gorzo

Instalația lui Dumitru Gorzo se des/compune în/din studii în creion și lucrări pe hârtie realizate în ultimii patru ani, căutări-rememorări-exerciții personale care sunt pentru prima dată prezentate în această formă. Dintre acestea, lucrările cu marginile rupte au fost realizate în timpul acțiunii-rezidențe la MaRe, „Fugit de-acasă”, 2020. 

Personajele care populează spațiul aparțin „tradiției” de reprezentare deja consacrate a lui Gorzo – repertoriul de elemente figurative, denumit „bestiarul lui Gorzo”/„enciclopedia de gorzolănii”, care se înmultește și se preschimbă constant. Tot răsar lighioane noi, iar unele dintre cele vechi reapar sau se transformă odată cu evoluția imagistică a autorului. „Toate gogomîrlele își continuă existențele”, locuind (bântuind?) cotidianul artistului. Dacă la început ele erau figurative, astăzi sunt linie, energie, vigoare și astfel bestiile trăiesc din forța gestului, într-o monstruozitate amabilă, dinamică și vie. Ele par să te invite și să se îndepărteze totodată în imaginarul realității de zi-cu-zi. 

Gorzo desenează în fiecare zi, experimentează tehnici noi, exersează moduri de a desena, fără să se gândească neapărat la cum, la ce. Lăsa loc accidentului, testează, creează, activează o nouă performativitate a gestului și a liniei. Schița e scoasă din excepțional și devine domestică, cotidiană, obsesivă. Colecția actuală este, deci, și o enciclopedie a unor stări variate fiindcă desenele sunt făcute în momente diferite, în proximitatea unor experiențe psiho-emoționale variate, fluctuante care modelează formele și ideile. Imaginile, parțial figurative, parțial dinamici abstracte corespund unor temporealități emoționale și artistice pe care Gorzo le păstrează deschise. Desenele-stări se recompun în această instalație așa cum ne recompunem fiecare dintre noi cu temporealitățile pe care le ținem/păstrăm deschise într-un de-acum sau simțim nevoia să le redeschidem/rediscutăm/revizităm/reevaluăm cu tot ceea ce am acumulat până acum. La fel ca experiența haptică și emoțională a artistului care atunci când este întrebat cât timp i-a luat să facă o lucrare va răspunde: „cam 30 de ani”. 

Dumitru Gorzo (n. în 1975) produce imagini încă din 1987. În prezent, locuiește și lucrează în New York. Este co-fondatorul grupului Rostopasca, unul dintre cele mai influente mișcări artistice românești născute la începutul noului mileniu. Gorzo se mișcă liber între genuri, stiluri, platforme și media, exploatând particularitățile fiecărui material, suprafață sau textură. Lexiconul său gestual este însoțit de tensiunea dintre figurativ și abstract, adoptând o atitudine satirică față de dogmă. În 2007, a fost primul artist român care a avut o expoziție personală la MNAC, în București. S-a mutat în New York în 2008 și este în prezent reprezentat de Slag Gallery. Gorzo a expus în numeroase muzee și galerii din întreaga lume, inclusiv Muzeul Brukenthal, Sibiu; Kunst Raum Noe, Viena; Kulturfabrik, Luxemburg; Atelier Vam Eck, Düsseldorf; Centrul Național al Dansului, București; Proiect în aer liber pe Greenwich Street, intervenție publică, New York City; VOLTA, New York City; Muzeul de Artă Contemporană din New Jersey; Galeria Kevin Cavanagh, Dublin; Muzeul de Artă Recentă MARe, București, București; Magazinul Universal și Muzeul Banatului Montan, Reșița; Muzeul de Artă Constanța; Muzeul de Artă Casa Simian, Râmnicu-Vâlcea. Parte din expoziția „GORZO de ACUM / GORZOnow”, din 2018, de la /SAC.



Dumitru Gorzo

Dumitru Gorzo's installation is de/composed of pencil studies and works on paper made in the last four years, personal researches-memorations-exercises that are presented for the first time in this form. Among these, the works with the torn edges were created during the action-residency at MaRe, "Fugit de-acasa", 2020. The characters that populate the space belong to Gorzo's already established "tradition" of representation - the repertoire of figurative elements, referred to as "Gorzo's bestiary"/"encyclopaedia of Gorzoisms", which is constantly multiplying and changing. New creatures are constantly sprouting, and some of the old ones reappear or are transformed as the author's imagery evolves. "All the googly eyes continue their existences", inhabiting (haunting?) the artist's everyday life. While in the beginning they were figurative, today they are line, energy, vigour, and so the beasts come to life by the force of gesture, in a kindly, dynamic and living monstrosity. They seem to invite you in and at the same time to push you away from the imaginary of everyday reality. 

Gorzo draws every day, experimenting with new techniques, practising ways of drawing, without necessarily thinking about how or what he is doing. He leaves room for accident, tests, creates, activates a new performativity of gesture and line. The sketch is taken out of the exceptional and becomes domestic, everyday, obsessive. The current collection is, therefore, an encyclopaedia of varied states because the drawings are made at different times, in the proximity of varied, fluctuating psycho-emotional experiences shaping forms and ideas. The images, partly figurative, partly dynamic abstractism correspond to emotional and artistic temporalities which are kept open by the artist. The drawings-moods compose themselves in this installation just as each of us recomposes ourselves with the temporalities we hold/keep open or feel the need to re-open/re-discuss/re-review/re-evaluate with all that we have accumulated so far. Just like the haptic and emotional experience of the artist who when asked how long it took him to make an artwork will answer: "about 30 years". 

Dumitru Gorzo (b. in 1975) produces images since 1987. He currently lives and works in New York. He is the co-founder of the Rostopasca group, one of the most influential Romanian artistic movements born at the turn of the new millenium. Gorzo moves freely between genres, styles, platforms and media, exploiting the particularities of each material, surface, or texture. His gestural lexicon is accompanied by the tension between figuration and abstraction, while adopting a satiric attitude toward dogma. In 2007, he was the first Romanian artist to have a solo exhibition at the National Museum of Contemporary Art in Bucharest. He moved to New York in 2008, and is currently represented by Slag Gallery. Gorzo exhibited in numerous museums and galleries across the world: Brukenthal Museum, Sibiu; Kunst Raum Noe, Vienna; Kulturfabrik, Luxembourg; Atelier Vam Eck, Dusseldorf; Centrul Național al Dansului, București; Outdoor Project on Greenwich Street, public intervention, New York City; VOLTA, New York City; New Jersey Museum of Contemporary Art; Kevin Cavanagh Gallery, Dublin; Muzeul de Artă Recentă MARe, București , Magazinul Universal și Muzeul Banatului Montan, Reșița; Muzeul de Artă Constanța; Muzeul de Artă Casa Simian, Râmnicu-Vâlcea. Part of the 2018 exhibition “GORZO de ACUM / GORZOnow” at /SAC.